România și inovarea: Stimulente fiscale pentru companiile care investesc în cercetare și dezvoltare
Datele Eurostat plasează România pe ultimul loc în UE la inovare, cu doar 8,8% dintre companii active în domeniu. Pentru a susține investițiile în cercetare și dezvoltare, legislația actuală și viitoare oferă companiilor facilități fiscale, precum deduceri suplimentare și credite fiscale, menite să sprijine competitivitatea economică.
Context — situația din care pornește anunțul
Conform datelor Eurostat, România înregistrează un decalaj față de restul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește finanțarea sectorului de cercetare și dezvoltare și ponderea companiilor inovatoare. În anul 2022, doar 8,8% dintre întreprinderile din România erau active în inovare, în timp ce media la nivelul UE era de 51,4%. Prin comparație, în Bulgaria, peste 26% dintre companii desfășurau activități de inovare, iar în Ungaria, Polonia și Slovacia, această pondere depășea 30%.
În ceea ce privește investițiile publice în cercetare și dezvoltare, România a alocat 0,09% din PIB pentru anul 2025, în scădere față de nivelul de 0,28% din PIB înregistrat în 2016. Spre deosebire de România, Polonia și-a majorat cheltuielile în acest sector de la 0,33% din PIB în 2016 la 0,47% din PIB în 2025.
Ce se schimbă / Ce se anunță
Companiile care desfășoară activități eligibile de cercetare și dezvoltare pot accesa stimulente fiscale, cu condiția ca proiectele și cheltuielile să fie documentate riguros, iar activitățile să îndeplinească criteriile pentru cercetare aplicativă sau dezvoltare experimentală.
Mecanismul fiscal actual permite o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare, ceea ce generează un beneficiu fiscal efectiv de aproximativ 8% din valoarea cheltuielilor eligibile. Începând cu anul 2026, contribuabilii vor putea opta pentru un credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile, ca alternativă la deducerea suplimentară de 50%.
Creditul fiscal de 10% se scade direct din impozit, iar diferența neutilizată poate fi compensată cu alte obligații fiscale sau restituită într-un termen de până la patru ani. Sumele restituite vor fi tratate ca venit neimpozabil. Pentru grupurile supuse impozitului minim global (Pillar Two), acest credit fiscal de 10% este tratat ca un credit fiscal rambursabil calificat.
Pentru cine e relevant
Aceste facilități fiscale sunt destinate companiilor care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare, cu condiția respectării criteriilor specifice pentru cercetarea aplicativă și dezvoltarea experimentală. De asemenea, prevederile privind creditul fiscal de 10% vizează și grupurile supuse impozitului minim global.
Termene și cifre
- 8,8%: ponderea întreprinderilor inovatoare din România în 2022.
- 51,4%: ponderea întreprinderilor inovatoare la nivelul UE în 2022.
- 0,09% din PIB: alocarea bugetară pentru cercetare și dezvoltare în România pentru 2025.
- 0,28% din PIB: alocarea bugetară pentru cercetare și dezvoltare în România în 2016.
- 50%: cota de deducere suplimentară pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare (mecanism actual).
- 8%: beneficiul fiscal efectiv din valoarea cheltuielilor eligibile (mecanism actual).
- 10%: cota creditului fiscal disponibilă începând cu 2026.
- 4 ani: termenul maxim de restituire a diferenței neutilizate din creditul fiscal.
De ce contează pentru beneficiarii Via Europa
Pentru antreprenorii și companiile din România, aceste instrumente fiscale reprezintă pârghii de sprijin pentru finanțarea activităților de cercetare și dezvoltare, necesare în contextul în care competitivitatea economică depinde de digitalizare, inteligență artificială, tranziție energetică și tehnologii avansate de producție.
Sursele articolului
-
Economica.net — feed — România, pe ultimul loc în UE la inovare. Ce avantaje au companiile locale care investesc în cercetare și dezvoltare
https://www.economica.net/romania-pe-ultimul-loc-in-ue-la-inovare-ce-avantaje-au-companiile-locale-care-investesc-in-cercetare-si-dezvoltare_983256.html2026-10-06