Programul de guvernare promite finanțare publică „stabilă și predictibilă”, dar rectificarea bugetară propusă de Guvern reduce din nou bugetul cercetării
România finanțează cercetarea mai puțin decât orice alt stat al Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, alocările bugetare publice pentru cercetare reprezintă 0,09% din PIB, de aproape opt ori sub media europeană. Programul de guvernare aprobat de Parlament promite o finanțare publică „stabilă și predictibilă”, cu o traiectorie către 1% din PIB în 2030, însă rectificarea bugetară propusă de Guvern re
Context
România finanțează cercetarea mai puțin decât orice alt stat al Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, alocările bugetare publice pentru cercetare reprezintă la noi 0,09% din PIB, de aproape opt ori sub media europeană. Avem și cei mai puțini cercetători raportat la populația ocupată, iar România este singurul stat membru în care finanțarea publică a cercetării pe locuitor a scăzut față de nivelul de acum zece ani. Pe scurt, suntem pe ultimul loc în Europa.
Ce se schimbă / Ce se anunță
Programul de guvernare aprobat de Parlament în urmă cu câteva zile recunoaște această situație. El promite o finanțare publică „stabilă și predictibilă” a cercetării, cu o traiectorie către 1% din PIB în 2030, și numește cercetarea printre cele trei reforme de durată ale mandatului.
Prima măsură care a urmat merge însă în sens opus. Rectificarea bugetară propusă de Guvern reduce din nou bugetul cercetării, aproape în întregime din banii naționali cu care se finanțează programele de cercetare. Tăierea vine la final de an, când institutele naționale au făcut deja munca și așteaptă plata ei: din sumele care mai erau de plătit până în decembrie dispare aproape o șeptime. Și vine după ce finanțarea de bază a institutelor naționale, Programul Nucleu, a scăzut cu o treime în termeni reali din 2024 până astăzi.
Pentru cine e relevant
Pentru bugetul statului, economia este neglijabilă: aproximativ 77 de milioane de lei, adică 0,004% din PIB. Pentru institutele naționale, efectul poate fi dramatic. INCD-urile își plătesc oamenii din contractele de cercetare, nu din subvenții. Neplata lucrărilor deja realizate înseamnă datorii, salarii puse în pericol și pierderea cercetătorilor.
Într-un sistem deja subfinanțat, o asemenea reducere nu mai înseamnă doar diminuarea unor bugete. Poate însemna, în mod real, dispariția unor institute de cercetare, pierderea unor colective construite în zeci de ani și a unor competențe științifice care nu vor putea fi reconstruite de la un an la altul.
Termene și cifre
- Alocările bugetare publice pentru cercetare: 0,09% din PIB
- Nivelul este „de aproape opt ori sub media europeană”
- Traiectorie către 1% din PIB în 2030
- „Față de nivelul de acum zece ani” (finanțarea publică a cercetării pe locuitor a scăzut)
- „Din sumele care mai erau de plătit până în decembrie dispare aproape o șeptime”
- Programul Nucleu „a scăzut cu o treime în termeni reali din 2024 până astăzi”
- Economia pentru bugetul statului: aproximativ 77 de milioane de lei (0,004% din PIB)
Ce urmează
Există însă o consecință și mai gravă. Institutele naționale derulează în prezent proiecte de cercetare și investiții finanțate din fonduri europene, pentru care continuitatea activităților, asigurarea resurselor umane și capacitatea financiară a beneficiarilor sunt esențiale. Reducerea finanțării naționale poate afecta direct implementarea acestor proiecte și îndeplinirea indicatorilor asumați.
Sursele articolului
-
Piața Financiară — Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România, scrisoare deschisă: finanțarea cercetării merge în direcția greșită
https://www.piatafinanciara.ro/consiliul-institutelor-nationale-de-cercetare-dezvoltare-din-romania-scrisoare-deschisa-finantarea-cercetarii-merge-in-directia-gresita/2026-10-30