Ponderea nerezidenților în piața internă de titluri de stat a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2021

La sfârșitul lunii mai 2026 nerezidenții dețineau 17,4% din titlurile de stat denominate în lei aflate pe piața internă, respectiv 75,1 miliarde de lei dintr-un stoc total de 432,4 miliarde de lei. Procentul este în continuă scădere din 2023, când a atins un vârf de 26,4%. Pe de altă parte, creșterea accelerată a nevoilor de finanțare ale României au determinat un avans semnificativ al împrumuturi

Citește sursa oficială →

Context

Ponderea investitorilor nerezidenți în piața internă de titluri de stat a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2021. Pe de altă parte, creșterea accelerată a nevoilor de finanțare ale României au determinat un avans semnificativ al împrumuturilor pe piețele externe internaționale.

La sfârșitul lunii mai 2026 nerezidenții dețineau 17,4% din titlurile de stat denominate în lei aflate pe piața internă, respectiv 75,1 miliarde de lei dintr-un stoc total de 432,4 miliarde de lei, conform celui mai recent raport al Direcției Generale Managementul Datoriei Publice. Procentul este în continuă scădere din 2023, când a atins un vârf de 26,4%.

Structura deținerilor pe piața internă

Locul lăsat liber de nerezidenți a fost preluat de investitorii locali. Sistemul bancar deține 42,2% din titlurile în lei, iar fondurile de pensii private 29,7%. Restul rezidenților, inclusiv persoane fizice, dețin circa 10,7 puncte procentuale.

Pe segmentul titlurilor denominate în euro emise pe piața internă — un instrument mai mic, de aproximativ 3,9 miliarde de euro — băncile locale dețin aproape 80%, iar nerezidenții sub 10%.

Finanțare externă

Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere susținută a volumelor atrase anual prin euroobligațiuni denominate în euro și dolari. De la tranzacții singulare de 1-2 miliarde de euro anual în perioada 2015-2017, volumele au crescut substanțial.

Pentru 2026, planul de finanțare externă este de 21 de miliarde de euro.

Sumele de mai sus reflectă exclusiv emisiunile publice de tip benchmark în euro și dolari. Planul de finanțare externă include, suplimentar, plasamente private, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și emisiuni în alte valute (yen, în cadrul programului Samurai).

Costul finanțării

Costul acestei finanțări a urmat, la rândul lui, un traseu ascendent. Cupoanele plătite de România au coborât până la minime de 1,375%-2% în 2020-2021, într-o perioadă de dobânzi reduse la nivel global, pentru a urca ulterior odată cu ciclul de majorare a dobânzilor: 5,25%-7,625% în 2023, 5,125%-6,375% în 2024 și 5,25%-6,75% în 2025.

Prima emisiune din 2026 a adus o oarecare relaxare — 4,625% pentru tranșa în euro și 5,75% pentru cea în dolari — dar nivelurile rămân substanțial peste cele din perioada 2015-2021.

Baza investitorilor în euroobligațiuni

Baza investitorilor în euroobligațiuni rămâne concentrată geografic: Marea Britanie și Irlanda dețin 37% din titlurile cu maturități peste 10 ani, Statele Unite 31%, iar Germania și Austria 12%.

Pe tipuri de investitori, administratorii de fonduri dețin 67%, fondurile de pensii și asigurări 12

Sursele articolului

• Curs de Guvernare — Finanțarea datoriei publice: Nerezidenții își reduc expunerea la minimum-ul post-pandemie pe piața internă – Dependența de piețele externe crește exponențial
  https://cursdeguvernare.ro/finantarea-datoriei-publice-nerezidentii-isi-reduc-expunerea-la-minimum-ul-post-pandemie-pe-piata-interna-dependenta-de-pietele-externe-creste-exponential.html
  2026-09-24

Toate sursele monitorizate →