Frames: moratoriu fiscal de 3–5 ani și dialog periodic între premier și cei mai mari contribuabili
Experții think-tank-ului economic Frames susțin că România ar trebui să adopte un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani, care să garanteze stabilitatea taxelor și impozitelor, și să instituie un dialog periodic între premier și cei mai mari contribuabili din economie. Propunerile sunt prezentate în contextul în care fluxul net de investiții străine directe a scăzut la 669 de milioane de euro
Context — situația din care pornește anunțul
România ar trebui să adopte un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani, care să garanteze stabilitatea taxelor și impozitelor, și să instituie un dialog periodic între premier și cei mai mari contribuabili din economie, susțin experții think-tank-ului economic Frames.
Propunerile vin în contextul în care fluxul net de investiții străine directe a scăzut la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, de la 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate în analiza organizației.
Frames consideră că modificările fiscale frecvente și adoptate fără consultarea sectoarelor afectate reduc predictibilitatea pentru companii și pot descuraja investițiile. Noul Guvern pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027, iar organizația susține că deciziile fiscale ar trebui luate pe baza unor studii de impact și după consultarea mediului de afaceri.
Ce se schimbă / Ce se anunță
Frames susține adoptarea unui moratoriu fiscal de trei până la cinci ani, care să garanteze stabilitatea taxelor și impozitelor, și instituirea unui dialog periodic între premier și cei mai mari contribuabili din economie.
„Avem nevoie de un pact fiscal, nu de încă o promisiune. Un moratoriu de 3–5 ani, scris în lege, ar fi cel mai puternic mesaj pe care România îl poate transmite investitorilor după cinci ani de modificări continue”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Termene și cifre
Unul dintre exemplele invocate de Frames este evoluția impozitului pe dividende. Cota a fost de 5% până la finalul anului 2022, apoi a crescut la 8% de la 1 ianuarie 2023, la 10% de la 1 ianuarie 2025 și la 16% de la 1 ianuarie 2026.
În aceeași perioadă, pragul veniturilor pentru încadrarea la regimul microîntreprinderilor a fost redus în mai multe etape, de la un milion de euro la 100.000 de euro. Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus în 2024, urmând să fie eliminat din 2027, iar cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%. Cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate într-o cotă de 11%, cu anumite excepții.
Frames mai invocă reintroducerea impozitului pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”, și majorările succesive de accize. În opinia organizației, aceste schimbări îngreunează planificarea investițiilor pe termen lung, în special în sectoarele care presupun cheltuieli mari pentru infrastructură și capacități de producție.
„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă Adrian Negrescu.
Ce urmează
Noul Guvern pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027, iar Frames susține că deciziile fiscale ar trebui luate pe baza unor studii de impact și după consultarea mediului de afaceri.
Sursele articolului
-
Forbes România (feed) — Frames propune înghețarea taxelor pentru 3–5 ani, după ce investițiile străine directe au scăzut cu 82%
https://www.forbes.ro/frames-propune-inghetarea-taxelor-pentru-3-5-ani-dupa-ce-investitiile-straine-directe-au-scazut-cu-82-5273172026-10-21